Agile vs Managementul tradițional al proiectelor: un ghid pentru a alege
Acest articol explorează principalele caracteristici ale metodologiilor, cadrelor sau abordărilor agile și tradiționale de gestionare a proiectelor și oferă o imagine de ansamblu și îndrumări cu privire la factorii care trebuie luați în considerare atunci când selectați metodologia care se potrivește cel mai bine nevoilor dumneavoastră.
Managementul Agile și managementul tradițional al proiectelor au devenit subiecte larg discutate în ultimii ani. Adesea, accentul se pune pe modul de tranziție completă la metoda Agile, dar este aceasta întotdeauna cea mai bună alegere?
De fapt, unele proiecte încă necesită rigoarea și precizia unei abordări tradiționale. De exemplu, actualizarea unui sistem financiar poate necesita o documentație specifică pentru a fi în conformitate cu reglementările în vigoare.
Așadar, cum decideți ce abordare să adoptați? Este posibil să folosiți ambele metode? Și ce se întâmplă dacă doriți să treceți de la o metodă tradițională la Agile la jumătatea unui proiect?
În acest articol, vă vom ghida în alegerea celei mai potrivite metode, luând în considerare factori-cheie precum nivelul de risc, incertitudinea și viteza de livrare. Rețineți că abordarea ideală ar trebui să fie întotdeauna adaptată la nevoile specifice ale organizației dumneavoastră.
CE ESTE MANAGEMENTUL TRADIȚIONAL AL PROIECTELOR?
Managementul proiectelor este o disciplină care cuprinde un set de practici, instrumente și tehnici stabilite pentru gestionarea unui proiect. Un proiect este un efort temporar de a crea ceva unic, cum ar fi un produs, un serviciu sau un rezultat.
În multe proiecte, cum ar fi construcția infrastructurii, este posibil să se definească în avans toate cerințele produsului final și să se planifice proiectul în detaliu. De asemenea, se presupune că vor exista puține modificări pe parcurs, ceea ce face ca dezvoltarea proiectului să fie previzibilă. Întregul ciclu de viață al proiectului este împărțit în mai multe faze, iar lucrările sunt finalizate etapă cu etapă.
În aceste cazuri, o secvență tipică a fazelor ar putea arăta astfel:
- Inițierea proiectului
- Planificare
- Execuție
- Monitorizarea
- Închiderea proiectului
Gestionarea tradițională a proiectelor utilizează un model în cascadă, în care fiecare fază trebuie să fie finalizată înainte de a trece la următoarea. Instrumente precum structura de defalcare a lucrărilor (WBS) și diagramele Gantt sunt utilizate în mod obișnuit.
O metodologie tradițională de gestionare a proiectelor este adesea prezentată ca un set complet de instrumente, care include:
- Principii
- Procese
- Proceduri
- Orientări
- Șabloane
- Liste de verificare
- Instrumente
- Definiții ale rolurilor și responsabilităților
Aceste proceduri pot fi compilate într-un manual de management de proiect, care oferă un ghid pas cu pas pentru gestionarea proiectelor.
Cursuriletradiționale de management de proiect disponibile pe iLEARN® includ:
CE ESTE MANAGEMENTUL PROIECTELOR AGILE?
Manifestul Agile (2001) definește valorile de bază ale acestei abordări:
- Persoanele și interacțiunile sunt mai importante decât procesele și instrumentele.
- Software-ul funcțional este mai important decât documentația completă.
- Colaborarea cu clienții este mai importantă decât negocierea contractelor.
- Răspunsul la schimbare este mai important decât respectarea unui plan.
Deși își are originea în dezvoltarea de software, Manifestul Agile se aplică și managementului de proiect. Metodele Agile reinterpretează elemente ale gestionării tradiționale a proiectelor prin simplificarea proceselor și procedurilor.
Există multe metode Agile, fiecare cu propriile caracteristici și trăsături. Printre cele mai utilizate sunt Scrum, Kanban, Extreme Programming (XP), Lean Software Development și Crystal.
CE CURS AGILE SĂ ALEGEȚI?
CursurileAgileLearn® oferă o prezentare generală excelentă a abordărilor de management Agile și a modului de utilizare a acestora în managementul proiectelor și în alte contexte. Există, de asemenea, cursuri dedicate fiecărei metode specifice Agile de gestionare a proiectelor:
DIFERENȚE ÎNTRE MANAGEMENTUL PROIECTELOR AGILE ȘI CEL TRADIȚIONAL
- Detaliile și documentația: Metodele agile sunt mai puțin detaliate și se concentrează mai mult pe interacțiunile umane decât pe procesele rigide. Există mai puține modele și proceduri specifice comparativ cu abordarea tradițională.
- Planificare și adaptabilitate: Agile prioritizează livrarea rapidă a unui produs funcțional și se adaptează continuu la schimbări, spre deosebire de planificarea detaliată în avans a metodelor tradiționale.
- Revizuire continuă: Echipele Agile revizuiesc și îmbunătățesc continuu atât produsul, cât și procesul prin intermediul "lecțiilor învățate" (retrospective) la sfârșitul fiecărei iterații.
- Mituri de înlăturat: Contrar credinței populare, Agile include planificarea, chiar dacă este iterativă, și necesită prezența unui manager de proiect, deși într-un rol diferit, axat pe leadership și sprijinirea echipei.
- Cerințe și documentație: Cerințele detaliate nu sunt definite la începutul unui proiect Agile; acestea evoluează în timpul iterațiilor, în strânsă colaborare cu clientul.
CÂND SĂ ALEGEȚI GESTIONAREA PROIECTELOR AGILE FAȚĂ DE CEA TRADIȚIONALĂ?
- Claritatea cerințelor: O abordare Agile funcționează mai bine atunci când cerințele sunt neclare sau supuse schimbării, în timp ce abordarea tradițională este mai potrivită atunci când cerințele pot fi clar definite la începutul proiectului.
- Tehnologia: Agile permite mai multă experimentare cu tehnologii noi. Atunci când tehnologia nu este nouă, o abordare tradițională poate fi mai potrivită.
- Risc: În general, atunci când există un risc ridicat, o abordare tradițională a gestionării proiectelor poate fi mai potrivită, deoarece planifică riguros fiecare aspect. Cu toate acestea, dacă riscul este legat de cerințele incerte sau de condițiile de piață, flexibilitatea și adaptabilitatea Agile pot fi valoroase.
- Caracterul critic al produsului sau serviciului final: Deoarece există mai puțină documentație, o abordare Agile poate să nu fie potrivită pentru produsele critice, cum ar fi dezvoltarea de medicamente sau componentele navetei spațiale. În aceste cazuri, este preferată o abordare mai tradițională.
METODE HIBRIDE DE GESTIONARE A PROIECTELOR ȘI AVANTAJELE ACESTORA
Listele de verificare pot ajuta la evaluarea factorilor unui proiect pentru a alege cea mai bună abordare, dar este esențial să se ia în considerare și familiaritatea sponsorilor cu metoda aleasă. Sponsorii obișnuiți cu abordarea tradițională s-ar putea împotrivi schimbării, ceea ce necesită o comunicare atentă cu privire la beneficiile Agile.
În unele cazuri, managerul de proiect ar putea adopta o abordare hibridă, combinând elemente tradiționale și Agile pentru a satisface nevoile tuturor părților interesate. Abordările hibride, care combină aspecte ale ambelor metodologii, devin din ce în ce mai frecvente în organizații.
- Avantajele ambelor abordări: Fiecare abordare are avantajele sale, astfel încât este important să le înțelegeți pentru a o alege pe cea potrivită pentru fiecare proiect.
- Agile vs tradițională: Agile este potrivită pentru echipe mai mici și proiecte cu cerințe neclare sau cu risc ridicat, în timp ce tradiționalul este de preferat pentru proiecte complexe, echipe mai mari și medii stabile.
- Scalabilitatea Agile: Metodologiile Agile evoluează pentru a se adapta organizațiilor mari și proiectelor complexe.
- Viteza și flexibilitatea: Agile nu este întotdeauna cea mai rapidă abordare, deoarece flexibilitatea poate duce la a o lua de la capăt dacă prima versiune nu îndeplinește cerințele.
- Proiecte cu furnizori externi: Abordarea tradițională este adesea mai potrivită atunci când părți ale proiectului sunt externalizate către furnizori externi, deoarece necesită o definire clară a activității și a condițiilor contractuale.
Pentru a afla mai multe, citiți ghidul nostru intitulat Cum să vă alegeți cadrul și cursul de gestionare a proiectelor.